Brutărie - produse fără gluten

Comenzile pentru pâinea fără gluten se fac săptămânal, în fiecare zi de luni.

Farmacia ROUA vine in sprijinul pacientilor diagnosticati cu boala celiaca si persoanelor cu intoleranta la gluten, straduindu-se sa asigure produse de calitate si alimente sanatoase. Intotdeauna lucrurile simple, naturale, ne pot face viata mai frumoasa, mai echilibrata si ne pot aduce linistea sufleteasca. Tocmai din acest motiv, din dorinta de a crea un loc de unde clientii sa poata achizitiona produse speciale, adaptate dorintelor si nevoilor lor alimentare, dar si produse certificate fara gluten, sub marca ROUA functioneaza si Brutaria ROUA, care produce Pâinea fără gluten. Produsul este avizat de Directia de Sanatate Publica Bihor (Buletinul de Analize nr. 275/Alimente din 23.05.2019) și detine certificarea Institului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti (Raportul de Incercare nr. 4778 din 13.09.2019), avand in compozitie urmatoarele ingrediente:

Amidon de porumb, faina de orez, amidon de tapioca, fibre vegetale (bambus, psyllium), faina integrala de orez, faina de linte, faina de chia, dextroza, hidroxipropilmetil celuloza, apa, drojdie, ulei vegetal, sare iodata, otet de orez.

Declaratie nutritionala/100g
Valoare energetica    227.8 kcal
Lipide                                2.60g
din care Lipide saturate    1.00g
Carbohidrati                    46.10g
din care Zaharuri              1.00g
               Fibre                  4.40g
Proteine                            1.90g
Sare                                  0.70g

Boala celiaca si intoleranta la gluten: cauze, simptome, tratament
Glutenul este o proteina aflata in grau, orz, secara, triticale si, in unele cazuri, ovaz. Majoritatea persoanelor nu au niciun fel de probleme legate de gluten, insa o parte dintre ele dezvolta o hipersensibilitate. Trebuie clarificat de la inceput faptul ca boala celiaca (sau celiachia) nu este acelasi lucru cu intoleranta la gluten, chiar daca glutenul este factorul declansator comun pentru ambele conditii, iar simptomele sunt similare. Diferenta consta in felul in care raspunde sistemul imunitar la aceasta proteina prezenta in cereale.

Astfel, in cazul persoanelor care sufera de boala celiaca, glutenul determina sistemul imunitar sa-si atace propriile tesuturi, in speta vilozitatile de la nivelul mucoasei intestinului subtire.

In cazul persoanelor care sufera de intoleranta la gluten, sistemul imunitar ataca glutenul, pe care il considera un invadator, prin inflamarea tesuturilor din interiorul si exteriorul tractului digestiv, insa nu deterioreaza intestinul subtire si, deci, nu impiedica absorbirea nutrientilor pentru functionarea normala a organismului, asa cum o face boala celiaca.
Cauzele bolii celiace

Boala celiaca este considerata o boala autoimuna, genetica, care poate fi diagnosticata atat in copilarie, cat si la varsta adulta. Practic, o persoana poate trai multi ani fara aparitia simptomelor, boala celiaca putandu-se manifesta dupa evenimente stresante sau majore (sarcina, interventie chirurgicala, etc).

Cercetarile arata ca sunt doi factori implicati in aparitia bolii celiace: factorul genetic si glutenul. Dincolo de mostenirea genetica, stilul de viata si mediul pot declansa boala celiaca. In general, persoanele care sufera de alte afectiuni autoimune sau au rude de gradul 1 diagnosticate cu boala celiaca au un risc ridicat de a fi diagnosticate cu boala celiaca. Printre persoanele cu risc ridicat de a dezvolta boala celiaca se numara persoanele care sufera de diabet, sindromul Down si sindromul Turner.

In ceea ce priveste al doilea factor, este posibil ca stilul modern de viata, cu alimente modificate genetic, in care glutenul este prezent in proportii mult mai mari decat in urma cu cateva zeci de ani, poate explica cresterea numarului cazurilor de maladie celiaca.

Cauzele intolerantei la gluten
Cauzele intolerantei la gluten nu sunt foarte clare, chiar daca la prima vedere glutenul este factorul declansator principal. In 2011, cercetatorul Alessio Fasano a publicat rezultatele unui studiu de reper in ceea ce priveste intoleranta la gluten (denumita si intoleranta la gluten non-celiaca sau hipersensibilitate la gluten), rezultate care indicau glutenul ca fiind cauza acestei conditii. Acesta ar fi iritat intestinul cauzand simptome asemanatoare bolii celiace, fara ca aceasta sa fie declansata.

Simptomele bolii celiace si ale intolerantei la gluten
Simptomele sunt variate si pot fi confundate cu cele manifestate in cazul altor boli. Cel mai frecvent intalnite sunt urmatoarele:

Simptome intestinale - balonare si dureri abdominale, diaree cronica, materii fecale urat mirositoare, flatulenta, apetit scazut.
Simptome la nivelul oaselor, muschilor si pielii - dureri de oase si articulatii, osteoporoza, crampe musculare, umflarea mainilor si picioarelor, dermatita herpetiforma, acnee, piele uscata, caderea parului.
Simptome comportamentale, cognitive si emotionale - deficit de atentie, atacuri de panica, iritabilitate, depresie, anxietate, apatie.
Alte simptome - respiratie urat mirositoare, probleme ale gingiilor si dintilor, scadere in greutate, dezechilibre hormonale, tulburari menstruale, arsuri la stomac, dureri de cap, insomnie.
Ce investigatii sunt necesare pentru diagnostic?

Pentru ca simptomele celor doua afectiuni sunt aproape identice, stabilirea unui diagnostic fara efectuarea unor teste medicale este aproape imposibila. Intoleranta la gluten este o afectiune reala, fiind recunoscuta relativ recent de comunitatea medicala ca o afectiune de sine statatoare. Simptomele celor doua conditii pot fi confundate cu cele ale sindromului de colon iritabil, ale anemiei prin carenta de fier, ale diverticulitei sau ale sindromului de oboseala cronica, ceea ce a impiedicat mult timp diagnosticarea lor corecta.

Analizele pentru intoleranta la gluten si testele de sange sunt primii pasi in diagnosticare pentru boala celiaca. Sunt doua tipuri de teste de sange care pot fi recomandate, acestea fiind testele serologice si testele genetice pentru antigenele leucocitare umane.

Diagnosticarea pentru boala celiaca implica si o consultatie de specialitate, adica gastroenterologica. Pentru diagnosticarea exacta a bolii celiace, medicul specialist poate recomanda un set de analize medicale de laborator, pe baza simptomelor pe care le resimte pacientul.

Procesul de diagnosticare a bolii celiace poate include si necesitatea efectuarii de endoscopii digestive superioare cu biopsii multiple. Endoscopia poate evidentia functionarea esofagului, stomacului si a duodenului, ajutand medicul specialist sa puna un diagnostic exact.

Netratata la timp, boala celiaca poate duce la aparitia unor complicatii precum osteoporoza, malnutritia si chiar infertilitatea. De aceea se recomanda consultul de specialitate pentru diagnosticarea si tratamentul bolii celiace in cel mai scurt timp de la observarea simptomelor.

Tratamentul bolii celiace si al intolerantei la gluten
In prezent, singurul tratament pentru boala celiaca este respectarea unei diete fara gluten care sa asigure aportul necesar de nutrienti alimentari si de calorii. De asemenea, boala celiaca trebuie monitorizata periodic prin efectuarea unor teste de sange si a unora care sa identifice eventualele contaminari cu gluten.

Daca pacientul sufera de boala celiaca si consuma un aliment care contine gluten, sistemul imunitar va ataca intestinul subtire si va impiedica absorbirea corecta a nutrientilor din alimente. De aceea, va trebui sa evite absolut orice aliment care are in compozitie grau sau faina de grau si orice aliment care contine secara, orz, grau dur, faina de cartofi, faina graham, malt si gris. Dupa adoptarea dietei fara gluten, intestinul subtire se va vindeca in cel mult cinci ani in cazul adultilor si in cateva luni in cazul tinerilor. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca boala celiaca nu are niciun remediu. Dieta fara gluten este cea mai eficienta forma de tratament, care functioneaza pentru o mare parte a pacientilor.

Este foarte important ca, dupa primirea diagnosticului de boala celiaca, pacientul sa mentina permanent dieta fara gluten si sa revina periodic la consultul medical pentru a monitoriza corespunzator afectiunea si pentru a tine sub observatie eventualele complicatii.
Deoarece in cadrul dietei fara gluten exista posibilitatea ca pacientul sa dezvolte intoleranta la lactoza, este recomandat ca din alimentatie sa fie eliminate si produsele care contin lapte sau derivate din lapte.
Pacientului ii pot fi recomandate si vitamine, minerale in tratamentul bolii celiace. De asemenea, pentru a monitoriza evolutia aceste boli, poate fi necesara efectuarea de noi biopsii ale intestinului subtire.
In cazul intolerantei la gluten, tratamentul este acelasi ca cel recomandat pentru boala celiaca, singura diferenta fiind faptul ca in general nu este necesara mentinerea acestuia intr-o maniera foarte stricta sau pe o perioada la fel de lunga. Totusi, este nevoie ca afectiunea sa fie diagnosticata corect inainte de a incepe dieta fara gluten.

Ce putem sa mancam?
Eliminarea alimentelor care contin gluten poate parea o sarcina destul de dificila, dar nu este tocmai asa. Exista foarte multe alimente delicioase si sanatoase care nu contin gluten. Cea mai sanatoasa maniera de a urma o dieta fara gluten este sa ne indreptam atentia asupra grupurilor de alimente care nu contin gluten in mod natural.  Aici vorbim despre fructe, legume, nuci, iar pentru cei care nu sunt vegani, lactate, carne si peste. Putem consuma chiar si germeni de grau sau de orz, deoarece, la acest nivel, ele nu contin gluten – acesta se gaste in bobul plantei ajunsa la maturitate. Dar aici trebuie sa fim foarte atenti si la maniera de recoltare si prelucrare, deoarece riscul de contaminare cu gluten este foarte mare.

Exista, de asemenea, multe seminte naturale fara gluten pe care le putem savura intr-o varietare de retete delicioase si sanatoase: orez, porumb, soia, sorg, quinoa, mei, hrisca, amaranth, fasole, in, chia. Trebuie totusi sa fim atenti, din nou, la procesul de recoltare si prelucrare. In mai toate magazinele exista substitute sau alternative fara gluten pentru diverse alimente. Este important sa citim atent etichetele si sa fim precauti, deoarece multe produse pot parea lipsite de gluten dar nu sunt.

De retinut este faptul ca, indiferent de optiunile prezente in magazine, partea cruciala a unei diete fara gluten o constituie alimentele proaspete, fructele si legumele neprocesate.
Dupa diagnosticarea cu boala celiaca si urmarea unei diete fara gluten, instalarea senzatiei de bine variaza de la persoana la persoana. Unii dintre noi ne vom simti mai bine in doar cateva zile de dieta, iar altii pot vedea o ameliorare mai treptat, in timp. Pentru ca afectiunea intestinala sa se vindece complet, poate dura intre sase luni, pana la cinci ani, tinand aici cont de varsta, severitatea leziunilor intestinului la diagnosticare si starea generala de sanatate a organismului.